Detalii despre dezbaterile organizate  gasiti la rubrica DEZBATERI- ARHIVA     

      Sondaj de opinie : "Situatia patrimoniului cultural si a practicilor culturale din judetul Iasi"
        ( realizat in luna Mai 2006 de catre CENSOP Iasi - Universitatea " Al. I. Cuza" din Iasi) 

" Vom reactiona ori de cite ori vom constata ca exista derapaje serioase pe plan local"
La implinirea unui an de cind Grupul de Dialog Social a ajuns la Iasi, presedintele GDS Iasi, Alexandru Lazescu, membru in Consiliul de Administratie al GDS Bucuresti apreciaza ca institutia si-a indeplinit rolul de interfata dintre societatea civila si actorii politici. Pentru perioada urmatoare, GDS si-a propus un proiect de comunicare pentru promovarea Iasului si discutii pe marginea unor formule sau initiative de a creste competitivitatea mediului de afaceri local.
- Ce inseamna un grup de dialog social? Cu alte cuvinte, la ce este bun dialogul intr-o societate in tranzitie? 
- Grupul de Dialog Social a aparut in Bucuresti in vremea primelor mineriade cind fracturile intre diferitele categorii sociale -  sa ne amintim doar de scandarile de tipul "IMGB face ordine !", atinsesera cote paroxistice. Era o incercare a elitei intelectuale romanesti pe de o parte de a gestiona aceasta criza iar pe de alta de a construi o formula de dialog cu principalii actori politici in timpuri foarte tulburi. Filiala din Iasi a GDS s-a nascut in cu totul alt context, in care Romania e foarte aproape de a adera la UE si societatea civila a capatat anvergura si influenta. Acum avem insa o alta problema majora. Daca impactul unor organizatii din societatea civila e important,  increderea romanilor in clasa politica e in cadere libera. E o situatie care nu e specifica doar Romaniei. Mai peste tot in Europa si in Est si in Vest, sistemul politic traditional este afectat de un grav deficit de credibilitate. Iar cum dezechilibrele majore trebuiau corectate, societatea civila a fost practic obligata sa umple un spatiu liber.
- Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana va avea un impact major asupra societatii civile din tara noastra?
- Da, cred ca da. Si va fi unul substantial pentru ca am ajuns intr-un moment de cotitura. Exista cel putin trei motive pentru a spune ca societatea civila chiar a ajuns intr-un punct de inflexiune. Primul e acela ca 2006 va fi cu buna probabilitate ultimul an dominat de imperativul aderarii Romaniei la UE. Societatea civila, cu precadere un grup de ONG-uri notorii s-au implicat in proces mentinind contacte frecvente cu Bruxelles-ul, la diferite niveluri, implicindu-se in proiecte strins asociate cu acest demers dar si utilizind din plin levierul aderarii pentru a presa autoritatile sa promoveze reforme mai ales in domenii vitale precum cel al anti-coruptiei, al reformei din justitie in general, al libertatii de expresie. Or din acest punct de vedere ajungem inevitabil la un punct terminal. Tot intr-un punct final s-a ajuns si in ceea ce priveste cadrul de finantare legat de programele PHARE destinate societatii civile, astfel incit ONG-uri romanesti se confrunta cu o provocare serioasa: aceea de a se adapta unei situatii fundamental noi, cu atit mai mult cu cit nu exista nici o componenta pe fondurile structurale dedicate segmentului societatii civile. ~n fine, dupa ce prin "Coalitia pentru un Parlament curat", mai ales organizatille de tipul "watchdog" (cele implicate in apararea drepturilor si libertatilor fundamentale) s-au implicat inerent in zona politica, ele trebuie sa se adapteze unei situatii noi pentru a nu risca sa se decredibilizeze. ~n viitor, pe termen mediu, vor rezista probabil doua tipuri de organizatii: cele strins legate de comunitate care raspund unor nevoi punctuale si cele care vor fi capabile sa ofere expertiza profesionala solida in domeniul formularii politicilor publice. Sigur ca organizatiile de tip "watchdog" nu vor disparea, ele mai sint inca necesare din moment ce lucruri importante precum lustratia si deconspirarea fostei securitati sint departe de a fi lamurite, dar in mod inevitabil rolul lor se va diminua.
- Si atunci, vor rezista ONG-urile romanesti in noile conditii ?
- Nu se poate da un raspuns general valabil. Daca ne referim la capacitatea de a se implica in eloborarea politicilor publice, numarul organizatiilor cu expertiza reala si valoroasa este relativ restrins. ~n plus, capacitatea lor financiara redusa le va afecta decisiv posibilitatea de a participa, in viitor, la proiecte cu finantare europeana daca autoritatile nu introduc un cadru legislativ care sa poata oferi solutii viabile pentru a acoperi componenta obligatorie de cofinantare.
- Dar ce se va intimpla in general cu societatea romaneasca dupa aderarea la UE?
- Nu exista solutii miraculoase. Vom fi aceiasi si dupa 1 ianuarie 2007. Schimbarile nu vin pina la urma din afara, ci tin de atitudinea noastra si de felul in care construim aici institutiile. Situatia noua e aceea ca va disparea presiunea Bruxelles-ului, ceea ce e si bine si rau. Asa ca va trebui sa continuam modernizarea Romaniei, de la infrastructuri la institutii, fara inspectii din afara. E nevoie de un proces de maturizare a societatii romanesti in ansamblu, care sa aiba ca efect si o crestere a disponibilitatii romanilor de a se implica in viata comunitatilor din care fac parte. Un rol esential ar trebui sa il aiba scoala, pentru a modela mentalitatile inca de timpuriu, dar in forma actuala nu sint mari sperante din acest punct de vedere. 
- Care este bilantul GDS, dupa un an de activitate? Ce v-a nemultumit in toata aceasta perioada? Ce v-a bucurat?
- Lucrul cel mai important este acela ca GDS a inceput sa devina o platforma reala si credibila de dialog la nivel local, facilitind in acelasi timp contactul cu personalitati remarcabile, fie din zona politica, fie din cea intelectuala. Au fost, la Iasi, la invitatia GDS, ministrul de externe Mihai Razvan Ungureanu, proaspatul presedinte al Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, sau ambasadorul german dr.W. Gruber dar si profesorul Vladimir Tismaneanu, Cristian Pirvulescu sau Marius Oprea. Am avut si intilniri interne informale cu invitatii nostri dar si dezbateri deschise. Asta e partea buna. Ceea ce trebuie sa facem in plus si mai bine, tine de impactul public al dezbaterilor si in general de partea de comunicare, chestiune care se va imbunatati atit prin prezentarea activitatii pe Internet - ne puteti gasi acum la www.gds.iasinet.ro, cit si prin lansarea altor platforme media pe care le avem in plan. ~n al doilea rind, vom deveni mult mai activi pe alt plan. Vom reactiona ori de cite ori vom constata ca exista derapaje serioase pe plan local, in ceea ce priveste comportamentul autoritatilor, de exemplu. Dupa cum ne propunem sa initiem dezbateri pe marginea felului in care este construit viitorul buget local al orasului sau atunci cind e vorba de proiecte de urbanism importante. ~n fine, vom incerca sa dezvoltam, tocmai pentru a face mai eficiente demersurile noastre, parteneriate si cu alte ONG-uri locale dar si cu mass media.
- Aveti un proiect special pentru anul 2007?
- E greu sa ma duc atit de mult in viitor. Cu siguranta, adaptarea Romaniei la conditia de tara membra in UE, din toate punctele de vedere, si relatia cu Republica Moldova vor ramine constante ale preocuparilor noastre. Avem in vedere si dezbateri legate de noua lege a invatamintului cu atit mai mult cu cit unul dintre membrii nostri, profesorul Vasile Isan, este unul dintre cei implicati la nivelul Ministerului in procesul de elaborare a legii cu pricina. Oricum, componenta de elaborare a politicilor publice, mai ales in domenii precum invatamintul si cercetarea stiintifica, in ultimul domeniu este implicat direct prof. Gheorghe Popa, si el membru GDS, va ramine prioritara si vom cauta sa gasim formule de a influenta aceste demersuri. Pe de alta parte, vom aborda si alte doua directii majore, extrem de importante pentru Iasi si pentru intreaga regiune: un proiect de comunicare pentru promovarea Iasului si discutii pe marginea unor formule sau initiative de a creste competitivitatea mediului de afaceri local.
- Pe cine veti mai coopta in cadrul GDS?
- In principiu, GDS este o organizatie deschisa, dar evident sint proceduri de admitere pe care trebuie sa le urmam atunci cind primim noi membri. Vrem sa avem o anumita dinamica interna de extindere, dar nici nu dorim sa ne diluam exagerat.
E foarte important sa raminem coerenti din punctul de vedere al viziunii generale privind evolutiile din societatea romaneasca, a valorilor in care credem cu totii.